O flora intestinala distrusa poate declanșa o serie de simptome care afectează atât sănătatea fizică, cât și cea mentală, de la probleme digestive la scăderea imunității, tulburări de dispoziție și afecțiuni ale pielii. Din fericire, acest echilibru poate fi restabilit prin modificări simple ale dietei, consumând alimente bogate în fibre, enzime digestive și probiotice, și prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care să susțină sănătatea florei intestinale pe termen lung si refacerea florei intestinale.
Continut
Sănătatea intestinală este un pilon esențial al bunăstării noastre generale, influențând nu doar digestia, ci și sistemul imunitar, dispoziția și funcționarea mentală. Disbioza este termenul medical pentru flora intestinală dezechilibrată.
Flora intestinala
Flora intestinala sau microbiomul este un termen folosit pentru a descrie totalitatea microorganismelor care trăiesc în corpul nostru, incluzând bacterii, virusuri, fungi și altele. Aceste microorganisme sunt distribuite în diferite zone ale corpului, precum pielea, cavitatea bucală și intestinul, fiecare având un rol specific. Microbiomul acționează ca un ecosistem dinamic, interacționând constant cu celulele noastre și influențând diverse funcții biologice.
Dintre toate tipurile de microbiomi din corp, flora intestinala este cel mai dens și divers, conținând trilioane de bacterii de diferite specii. Această diversitate bacteriană este esențială pentru funcționarea optimă a intestinului și a întregului organism. Microbiomul intestinal joacă un rol crucial în:
- Digestia și absorbția nutrienților: Bacteriile intestinale ajută la descompunerea alimentelor pe care organismul uman nu le poate digera singur, cum ar fi anumite fibre.
- Sinteza vitaminelor: Multe bacterii din intestin sunt capabile să producă vitamine esențiale, precum vitamina K și unele vitamine din complexul B.
- Reglarea sistemului imunitar: O mare parte din sistemul imunitar se află în intestin, iar microbiomul joacă un rol fundamental în educarea acestuia pentru a distinge între agenți patogeni și celule sănătoase.
- Menținerea barierei intestinale: Un microbiom echilibrat contribuie la integritatea barierei intestinale, prevenind trecerea agenților dăunători în sânge.
Flora intestinala distrusa sau DISBIOZA
Când flora intestinală devine dezechilibrată, rezultă o condiție numită din punct de vedere medical disbioză. Aceasta apare atunci când există o predominanță a bacteriilor dăunătoare în detrimentul celor benefice. Cauzele disbiozei sunt multiple și includ:
- Consumul excesiv de antibiotice: Antibioticele, deși utile în combaterea infecțiilor bacteriene, pot distruge atât bacteriile dăunătoare, cât și cele benefice, lăsând un gol pe care bacteriile patogene îl pot ocupa.
- Alimentația dezechilibrată: O dietă bogată în alimente procesate, aditivi, zaharuri, indulcitori artificiali și grăsimi nesănătoase, dar săracă în fibre, poate afecta negativ echilibrul microbiomului.
- Stresul cronic: Stresul nu afectează doar mintea, ci și intestinul. Stresul prelungit poate slăbi funcționarea barierei intestinale și poate schimba compoziția microbiomului.
- Infecțiile intestinale: Anumite infecții, precum cele cauzate de bacterii patogene sau paraziți, pot deteriora flora intestinală și pot provoca disbioză.
- Consumul excesiv de alcool și fumatul: Aceste obiceiuri nocive pot modifica negativ compoziția bacteriană din intestin.
Simptome flora intestinala distrusa
Când echilibrul microbiomului intestinal este perturbat, organismul trimite semnale sub forma unor simptome, care pot varia în funcție de gravitatea disbiozei și de factorii individuali. Printre cele mai frecvente simptome se numără:
- Probleme digestive: Disconfortul digestiv este unul dintre primele semne ale unei flore intestinale dezechilibrate si colon iritabil. Simptome precum balonarea, flatulența, constipația sau diareea pot fi indicii clare că bacteriile intestinale nu funcționează optim. Acest lucru se întâmplă deoarece bacteriile „bune” sunt responsabile de fermentarea corectă a fibrelor și de descompunerea alimentelor.
- Oboseala cronică și lipsa de energie: Un microbiom sănătos asigură o bună absorbție a nutrienților. Atunci când flora este dezechilibrată, organismul poate avea dificultăți în a extrage energia din alimente, ceea ce duce la senzații de oboseală constantă și lipsă de energie.
- Slăbirea sistemului imunitar: Deoarece aproximativ 70% din celulele imunitare sunt situate în intestin, disbioza poate avea un impact semnificativ asupra imunității. Persoanele cu microbiom dezechilibrat sunt mai predispuse la răceli frecvente, infecții virale sau bacteriene și afecțiuni inflamatorii.
- Alergii și intoleranțe alimentare: Flora intestinală joacă un rol în modul în care sistemul imunitar reacționează la anumite alimente. În cazul disbiozei, crește riscul de a dezvolta alergii alimentare sau intoleranțe, cum ar fi intoleranța la lactoză sau gluten.
- Probleme de piele: Pielea este adesea un reflex al stării generale de sănătate internă, inclusiv al sănătății intestinale. Disbioza poate provoca apariția acneei, eczemelor sau a altor afecțiuni dermatologice, deoarece inflamația din intestin poate afecta și pielea.
- Tulburări de dispoziție și funcționare mentală: Intestinul este adesea denumit „al doilea creier” datorită conexiunii strânse dintre microbiomul intestinal și sistemul nervos central. Un dezechilibru al microbiomului poate afecta producția de neurotransmițători esențiali, cum ar fi serotonina, ceea ce duce la stări de anxietate, depresie sau iritabilitate. Unii oameni se confruntă și cu „ceața mentală”, dificultăți de concentrare și pierderi de memorie.
Tratament pentru flora intestinala distrusa
Tratamentul pentru flora intestinala distrusa necesită o abordare holistică, iar dieta joacă un rol central. Anumite alimente, cum ar fi cele bogate în fibre și enzime digestive sau alimentele bogate in probiotice si prebiotice, pot ajuta la repararea și reechilibrarea florei intestinale.
Alimente bogate in fibre si prebiotice
Prebioticele sunt un tip de fibre care servesc drept hrană pentru bacteriile benefice din intestin. Consumul de alimente bogate în fibre, cum ar fi legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele, promovează creșterea și diversitatea bacteriilor „bune”. Bacteriile fermentează aceste fibre, producând acizi grași cu lanț scurt, care au efecte antiinflamatorii și protejează mucoasa intestinală. Alimente bogate în fibre prebiotice includ:
- Banane
- Usturoi
- Ceapă
- Sparanghel
- Ovăz
Alimentele bogate în enzime digestive
Enzimele digestive sunt esențiale pentru descompunerea alimentelor în componentele lor de bază, care pot fi apoi absorbite de organism. Anumite alimente sunt bogate în enzime digestive naturale și pot ajuta la digestia corectă a proteinelor, grăsimilor și carbohidraților, prevenind astfel disconfortul digestiv. Papaya conține enzima papaină, iar ananasul este bogat în bromelaină, ambele facilitând digestia proteinelor. Alte alimente care stimulează digestia includ:
- Avocado
- Varza murată
- Iaurtul probiotic
- Kimchi
Probiotice
Probioticele sunt bacterii benefice care contribuie direct la refacerea florei intestinale. Consumul regulat de alimente fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul, varza murată, miso și kombucha, ajută la introducerea bacteriilor bune în intestin, care pot ajuta la combaterea disbiozei și la reducerea inflamației intestinale. Alternativ, probioticele suplimente pot fi o alternativa.
Reducerea alimentelor procesate și a zahărului
Alimentele procesate și bogate în zahăr hrănesc bacteriile dăunătoare din intestin, ducând la un dezechilibru accentuat. Este important să se reducă consumul acestor alimente și să se adopte o dietă bazată pe alimente întregi, bogate în nutrienți pentru reechilibrarea florei intestinale.
Reducerea aditivilor alimentari
Reducerea aditivilor alimentari poate ajuta la refacerea florei intestinale în mai multe moduri:
- Reducerea inflamației: Mulți aditivi alimentari, cum ar fi conservanții, coloranții și aromele artificiale, pot cauza inflamație în tractul digestiv. Această inflamație poate perturba echilibrul microbiomului intestinal. Eliminarea acestor substanțe poate reduce inflamația și poate contribui la refacerea florei intestinale.
- Îmbunătățirea digestiei: Anumiți aditivi alimentari pot afecta negativ digestia, ceea ce poate duce la dezechilibre în microbiom. Prin evitarea aditivilor, digestia se poate îmbunătăți, permițând bacteriilor benefice să prospere.
- Susținerea diversității microbiomului: Aditivii alimentari pot influența negativ diversitatea microbiomului intestinal. Reducerea acestora permite bacteriilor benefice să se dezvolte și să înlocuiască cele dăunătoare, promovând o diversitate mai mare în microbiom.
- Evitarea efectelor adverse directe: Anumiți aditivi alimentari pot avea efecte adverse directe asupra florei intestinale, perturbând creșterea sau funcția bacteriilor benefice. Prin evitarea acestor aditivi, flora intestinală poate reveni la un echilibru sănătos.
În general, o dietă bazată pe alimente naturale și minim procesate, fără aditivi, este mai favorabilă pentru menținerea și refacerea florei intestinale sănătoase. Iată câțiva aditivi alimentari comuni pe care îi poți găsi în produsele din supermarket și care pot influența negativ sănătatea intestinală:
Conservanți:
- Nitriți și nitrati – folosiți în mezeluri și carne procesată
- Sulfiti – folosiți în vin și unele fructe uscate
Coloranți artificiali
- Tartrazină (E102) – un colorant galben utilizat în băuturi, dulciuri și produse de panificație
- Azorubină (E122) – un colorant roșu găsit în unele băuturi și produse de patiserie
Arome artificiale
- Vanilina – un substitut artificial al vanilei, utilizat în dulciuri și produse de panificație
- Arome sintetice – adăugate în multe alimente procesate pentru a imita gusturi naturale
- Aspartam (E951) – folosit în băuturi dietetice și produse fără zahăr
- Sorbitol (E420) – utilizat în gume de mestecat și alte produse fără zahăr
- Polisorbati (E432-E436) – folosiți în produse de patiserie și sosuri
- Lecitina de soia (E322) – folosită ca emulgator în aproape toate produsele de panificație și ciocolată
Îngroșători și gelifianți
- Guma xantan (E415) – utilizată în sosuri și produse de panificație
- Caragenan (E407) – găsit în produse lactate și alternativele acestora
Evitarea acestor aditivi poate contribui la refacerea florei intestinale. Alegerea produselor naturale și minim procesate poate reduce expunerea la acești aditivi.