Flora intestinala sau microbiomul intestinal

Flora intestinala se referă la comunitatea vastă de microorganisme care locuiesc în tractul nostru gastrointestinal.

O lume plină de trilioane de organisme microscopice, toate trăind în corpul tău, joaca roluri cruciale în sănătatea și bunăstarea ta. Acesta nu este science fiction – este microbiomul tău intestinal sau flora ta intestinala.

Intestinul uman găzduiește o comunitate incredibil de diversă de bacterii, viruși, ciuperci și alte microorganisme, cunoscute colectiv sub numele de microbiom intestinal sau flora intestinala.

Aceste microorganisme sunt esențiale pentru multe aspecte ale sănătății noastre, de la digestie și absorbția nutrienților până la funcția imunitară și sănătatea mintală.

Daca te intrebi ce este flora intestinala sau microbiomul intestinal, rolurile sale vitale în corpul nostru, factorii care îi influențează compoziția și modalitățile de a menține un microbiom sănătos, esti in locul potrivit. De asemenea, ne vom uita la cercetări viitoare interesante și la potențialele terapii bazate pe știința microbiomului.

Ce este flora intestinala?

Flora intestinala este un ecosistem ce include bacterii, arhee, viruși, ciuperci și protozoare. Bacteriile sunt membrii cei mai studiati si mai numerosi al florei intestinale. Trilioane de bacterii se gasesc in principal in colon. Intestinul uman găzduiește mii de specii bacteriene, fiecare jucând roluri unice în menținerea sănătății.

Locație flora intestinala

Densitatea și diversitatea speciilor din flora intestinala variază de-a lungul tractului gastrointestinal. Stomacul, cu mediul său acid, are relativ puțini microbi în comparație cu intestinul subțire și gros.

Colonul sau intestinul gros este deosebit de bogat în viață microbiană, oferind un mediu potrivit pentru o mare varietate de microorganisme datorită timpului său de tranzit mai lent și nutrienților abundenți.

Disbioza intestinala

Disbioza se referă la un dezechilibru al florei intestinale sau inadaptare în compoziția microbiotei intestinale, care poate perturba funcțiile fiziologice normale și poate contribui la diferite probleme de sănătate.

Rolul florei intestinale în sănătate

Rolul florei intestinale este intens studiat mai ales in ultimele decade. Cele mai importante roluri ale florei intestinale sunt in:

• digestie
• imunitate
• absorbtia nutrientilor
• metabolism

Cand aceste roluri sunt perturbate apare o stare de disbioza intestinala.

Rolul florei intestinale in digestie

Una dintre funcțiile principale ale florei intestinale este de a ajuta la digestia alimentelor. Anumiți carbohidrați, cum ar fi fibrele, nu pot fi digerate numai de enzimele umane. Bacteriile intestinale ajută la descompunerea acestor carbohidrați complecși în compuși mai simpli, care pot fi apoi absorbiți și utilizați de organism.

Acest proces produce, de asemenea, acizi grași cu lanț scurt cum ar fi acetatul, propionatul și butiratul, care servesc ca surse de energie pentru celulele care căptușesc colonul și joacă un rol în reglarea metabolismului.

Disbioza florei intestinale si digestia

In disbioză, reducerea bacteriilor benefice care descompun carbohidrații complecși poate duce la o digestie și absorbție proastă a acestor nutrienți. Acest lucru poate provoca simptome precum balonare, gaze și diaree.

Un dezechilibru în bacteriile intestinale poate scădea producția de acizi grași cu lanț scurt, ceea ce duce la reducerea aportului de energie pentru celulele colonului și perturbând funcția de barieră intestinală.

Acest lucru poate contribui la stabilirea unei mucoase intestinale inflamate ducand la ceea ce numim sindromul intestinului hiperpermeabil sau “leaky gut”, o stare în care mucoasa intestinelor devine compromisă si permite intrarea substanțelor nocive in sânge.

Rolul florei intestinale si sistemul imunitar

Flora intestinala este esențiala pentru dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar. De la naștere, flora intestinală ajută la antrenarea sistemului imunitar să facă distincția între agenții patogeni dăunători și microbii benefici.

Un microbiom echilibrat, mai ales in copilarie, promovează un răspuns imunitar sănătos, reducând riscul de boli autoimune, alergii și infecții. Țesutul limfoid asociat intestinului care cuprinde o parte semnificativă a sistemului imunitar si care interacționează strâns cu flora intestinala pentru a menține homeostazia imună.

Disbioza intestinala și sistemul imunitar

Disbioza poate slăbi sistemul imunitar, făcând organismul mai susceptibil la infecții cu bacterii patogene, viruși și ciuperci. Un dezechilibru în flora intestinală poate perturba toleranța imună, crescând riscul de boli autoimune precum artrita reumatoidă, lupusul și bolile inflamatorii intestinale. De asemenea, disbioza poate duce la reacții alergice și hipersensibilitate.

Disbioza poate promova inflamația cronică de grad scăzut, contribuind la dezvoltarea unor afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală, astm și bolile cardiovasculare.

Rolul florei intestinale in absorbția nutrienților

Bacteriile intestinale faciliteaza absorbția nutrienților esențiali. Bacteriile intestinale mai sintetizează vitamine precum vitamina K și anumite vitamine B, pe care organismul nu le poate produce singur. În plus, flora intestinala ajută la absorbția mineralelor precum calciul, magneziul și fierul.

Prin descompunerea componentelor alimentare care altfel nu erau digerabile, bacteriile intestinale se asigură că extragem valoarea nutritivă maximă din dieta noastră.

Disbioza intestinala si absorbția nutrienților

Disbioza poate duce la sinteza redusă a vitaminelor vitale precum vitamina K și vitaminele B, provocând deficiențe care afectează diferite funcții ale corpului.

Un microbiom dezechilibrat poate duce la malabsorbția de minerale si afecteaza absorbția mineralelor precum calciul, magneziul și fierul, ceea ce poate duce la afecțiuni precum anemie, osteoporoză și slăbiciune musculară.

În general, disbioza poate duce la o absorbție slabă a nutrienților, ceea ce duce la malnutriție și probleme de sănătate nespecifice, cum ar fi oboseala și imunitatea slăbită.

Rolul florei intestinale in metabolism

Microbiomul influențează procesele metabolice și echilibrul energetic. Afectează modul în care stocăm grăsimile, modul în care reglam nivelul zahărului din sânge și chiar modul în care răspundem la semnalele de foame și sațietate.

Flora intestinală sănătoasă susține un metabolism echilibrat prin fermentarea fibrelor alimentare care produc acizi grași cu lanț scurt. Acesti acizi sunt importanti si reglează homeostazia energetică și reduc inflamația.

Disbioza intestinala si metabolismul

Disbioza poate modifica modul în care organismul stochează grăsimea și reglează apetitul, contribuind la creșterea în greutate și la obezitate. Anumite profiluri ale florei intestinale sunt asociate cu o recoltă mai mare de energie din alimente, ceea ce duce la creșterea stocării de grăsimi.

Un dezechilibru în microbiomul intestinal poate afecta reglarea zahărului din sânge și sensibilitatea la insulină, crescând riscul de diabet de tip 2. Disbioza poate duce la inflamație cronică, care interferează cu semnalizarea insulinei si metabolismul glucozei.

Disbioza este legată de sindromul metabolic, un grup de afecțiuni, inclusiv creșterea tensiunii arteriale, zahăr din sânge crescut, exces de grăsime corporală în jurul taliei și niveluri anormale de colesterol, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet.

Factori care afectează flora intestinala

Alimentatia influenteaza flora intestinala

Alimentatia este unul dintre cei mai importanți factori care influențează compoziția microbiomului intestinal. Alimentele bogate în fibre din fructe, legume, cereale integrale și leguminoase promovează o flora intestinala diversa și sănătoasa.

În schimb, alimentele bogate în alimente procesate, zaharuri, indulcitori artificiali și grăsimi nesănătoase pot duce la un microbiom mai puțin divers și potențial dăunător.

Alimentele pot modifica rapid compoziția microbiotei intestinale.

De exemplu, o alimentatie bogata în fibre crește bacteriile benefice care produc acizi grași cu lanț scurt (foarte benefici pentru organism), în timp ce o dietă bogată în grăsimi poate crește bacteriile asociate cu inflamații și boli metabolice.

Medicamentele influenteaza flora intestinala

Multe produse farmaceutice influențează microbiota intestinală umana iar bacteriile intestinale, la rândul lor, pot, de asemenea, modula eficacitatea și toxicitatea medicamentelor.

Este logic ca medicamentele care sunt destinate sa omoare bacterii patogene, adica antibioticele, sa afecteze toate bacteriile. De aceea este foarte clar recomandat o cura de probiotice atunci cand facem tratament cu antibiotice.

Dar, exista studii multiple care arata ca consumul de medicamente concepute pentru a afecta celulele umane și nu microbi, cum ar fi antidiabetice (metformină), inhibitori ai pompei de protoni (Vimovo) medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (Vimovo), analgezice opioide (Tramadol, Doreta), și antipsihotice atipice, a fost asociat cu modificări ale compoziției microbiomului prin extinderea populatiei de bacterii patogene, cum ar fi Enterococcus faecalis și decimarea de bacterii probiotice din genurile Lactobacillus, Clostridium și Bifidobacterium.

Asadar, puteti presupune ca foarte multe din medicamentele pe care le consumati va distrug flora intestinala si sunt de evitat oricand exista alternativa.

Antibioticele, deși cruciale pentru tratarea infecțiilor bacteriene, pot perturba semnificativ microbiomul. Ele ucid adesea atât bacteriile dăunătoare, cât și cele benefice, ceea ce duce la o reducere temporară a diversității microbiomului. Utilizarea repetată sau inadecvată a antibioticelor poate duce la modificări pe termen lung ale microbiomului, crescând susceptibilitatea la infecții, alergii și alte probleme de sănătate.

Recuperarea după disbioza indusă de antibiotice variază de la individ, dar adesea necesită ajustări ale dietei și, în unele cazuri, suplimente de probiotice pentru a restabili echilibrul.

Factorii stilului de viață influenteaza flora intestinala

Factorii stilului de viață, cum ar fi stresul, somnul și exercițiile fizice, influențează și microbiomul intestinal. Stresul cronic poate modifica compoziția microbiotei intestinale, reducând bacteriile benefice și crescând cele dăunătoare. Somnul slab a fost legat de dezechilibre în microbiom, care, la rândul lor, pot afecta calitatea somnului. Activitatea fizică regulată promovează un microbiom divers și sănătos, sporind bogăția microbiană și abundența bacteriilor benefice.

Vârsta și genetica influenteaza flora intestinala

Microbiomul evoluează de la copilărie până la vârsta adultă, influențat de dietă, mediu și stilul de viață. Sugarii își dobândesc microbiomul inițial de la mama lor în timpul nașterii și alăptării.

Pe măsură ce îmbătrânim, diversitatea microbiomului tinde să scadă, ceea ce poate fi asociat cu o inflamație crescută și un risc mai mare de boli legate de vârstă. Genetica influențează, de asemenea, compoziția microbiomului, deși factorii de mediu și alegerile stilului de viață au un impact mai semnificativ.

Refacere flora intestinala distrusa

Pentru o flora intestinala sanatoasa sau pentru tratament flora intestinala distrusa se recomanda foarte clar trei modalitati:

• consum de probiotice si prebiotice – fie probiotice naturale, fie suplimente de probiotice
• eliminarea substantelor nocive din alimentatie – indulcitori artificiali precum aspartam, sucraloza, etc si eliminarea emulgatorilor si a aditivilor in general
• consumul de fibre – exista numeroase alimente bogate in fibre

Daca retineti un singur lucru din acest articol sper sa fie asta: consumati zilnic fibrele recomandate pentru grupa dumneavoastra de varsta.

Conform acestui studiu, Asociația Americană a Inimii recomanda consumul zilnic de fibre care variază în funcție de vârstă și sex:

• Femei sub 50 de ani: 25 de grame pe zi
• Bărbați sub 50 de ani: 38 de grame pe zi
• Femei peste 50 de ani: 21 de grame pe zi
• Bărbați peste 50 de ani: 30 de grame pe zi

Probioticele sunt microorganisme vii care conferă beneficii pentru sănătate atunci când sunt consumate în cantități adecvate. Ele pot ajuta la restabilirea și menținerea unui echilibru sănătos al bacteriilor intestinale. Sursele naturale de probiotice includ alimente fermentate precum iaurtul, chefirul, varza murată, kimchi și suplimentele probiotice.

Prebioticele sunt componente alimentare nedigerabile care promovează creșterea și activitatea bacteriilor benefice din intestin. Alimentele bogate în prebiotice includ usturoiul, ceapa, prazul, sparanghelul, bananele și cerealele integrale. Prebioticele furnizează nutrienții necesari pentru bacteriile intestinale benefice, ajutându-le să se dezvolte și să mențină un microbiom echilibrat.