Cum se descopera un Medicament nou?

Te-ai intrebat vreodata cum se descopera un medicament nou si cum reusesc companiile farmaceutice sa genereze profituri in aceasta piata? Acest articol este despre asta.

În general, descoperirea unui medicament durează între 10 și 15 ani, cu costuri care variază între 1 și 3 miliarde de euro. Procesul este lung și riscant si desigur succesul nu este garantat. Dar, medicamentele de succes generează profituri enorme, ceea ce face ca investițiile în cercetare și dezvoltare să fie viabile din punct de vedere financiar pentru companiile farmaceutice.

Cum se descopera un medicament nou: etapele principale

Etapele punerii pe piata a unui medicament poate varia in functie de boala pentru care este destinat, cate terapii exista deja pe piata si cata cercetare este existenta deja in acea arie.

Etapele principale de obtinere a unui medicament sunt:

1. Descoperire compusi activi (2-4 ani)

Aceasta este faza în care oamenii de știință caută o moleculă (compus candidat) care poate trata sau preveni o boală. Procesul include:

Intai se identifica o ținta biologica. Tinta biologica este o moleculă din corp, de exemplu, o proteină, enzimă sau receptor care este implicată în boală. Apoi se identifica compusi care interactioneaza cu aceasta tinta biologica. Pentru aceasta se analizează foarte multi (mii sau chiar milioane) compuși folosind metode precum:

• Screening de mare capacitate: Automatizarea procesului de testare a mii de substanțe pentru a identifica cele care interacționează cu ținta.
• Inteligența artificială: Folosită pentru a analiza datele și a prezice structurile chimice promițătoare. De exemplu AlphaFold este un astfel de inteligenta artificiala. Cei de la Isomorphic Labs (o companie de biologie digitală care redefinește descoperirea de medicamente cu puterea inteligenței artificiale – fondata de Demis Hassabis, cel care a primit premiul Nobel in Chimie in 2024 pentru AlphaFold) folosesc AlphaFold activ pentru a revolutiona modul in care industra farmaceutica dezvolta noi medicamente.

Bineinteles ca pe baza cercetarilor existente se poate aborda problema in mod clasic folosind informații despre structura moleculară a țintei obtinuta in mod traditional precum cristalografie si/sau a cercetarilor existente pentru a crea molecule eficiente. Compusi identificati pot fi apoi modificati pentru a îmbunătăți potența, specificitatea și stabilitatea.

De exemplu Statinele sunt o clasa de medicamente folosite pentru reducerea colesterolului, aceste medicamente au fost descoperite în anii ’70 prin analiza substanțelor naturale produse de ciuperci. Prima statină comercială, lovastatina, a fost aprobată în 1987. Acest proces a durat 3-6 ani si a avut costuri de 150-500 milioane EURO pentru testarea și optimizarea inițială.

2. Studiile preclinice (1-2 ani)

Aceasta este faza în care compusul candidat este testat pe culturi de celule si tesuturi și pe animale de laborator pentru a determina:

• Siguranța: exista posibile efecte toxice asupra organismului?
• Farmacocinetica: cum este absorbit, distribuit, metabolizat și eliminat de organism?
• Farmacodinamica: exista efectele biologice asupra țintei biologice și eficacitatea în tratarea bolii? este mai bun compusul decat ceea ce exista deja?

Doar 1-5 din 5000-20000 de compuși trece cu succes acest stadiu. Dureaza aproximativ 1-2 ani si costa 100-200 milioane EURO

3. Studiile clinice (6-8 ani)

Aceasta etapa de studii clinice reprezintă cea mai lunga și mai costisitoare etapa. Aceasta etapa implica testarea pe oameni.

Testarea pe oameni este împărțită în trei faze principale:

Studii clinice Faza I (1-2 ani):

Aceasta etapa are ca scop evaluarea siguranței și a dozelor adecvate pe un număr mic de voluntari sănătoși (20-100). Aproximativ 70% dintre medicamente trec această fază.

Costurile in aceasta etapa sunt de aproximativ 10-15 milioane EURO.

Studii clinice Faza II (2-3 ani):

Aceasta etapa are ca scop testarea eficacității și identificarea efectelor secundare pe câteva sute de pacienți. Doar 33% trec în faza următoare.

Costurile in aceasta etapa sunt de aproximativ 50-100 milioane EURO.

Studii clinice Faza III (3-5 ani):

Aceasta etapa are ca scop confirmarea eficacității și compararea cu tratamentele existente pe mii de pacienți. Aproximativ 25-30% ajung să fie aprobate de autorități.

Costurile in aceasta etapa sunt de aproximativ 200-500 milioane EURO.

4. Aprobare și lansare pe piață (1-2 ani)

Companiile depun un dosar extins către autoritățile de reglementare (in Uniunea Europeana este EMA (European Medicine Agency) iar in America este FDA). Acesta include datele complete din studiile clinice și informații despre producție.

Exista insa si aprobări speciale pentru unele medicamente pentru boli rare sau situatii precum pandemii primesc aprobare accelerată. Este de dezbatut daca aceasta abordare este inteligenta sau nu.

Aceasta etapa dureaza 1-2 ani in mod normal dar uneori mai rapid pentru urgențe.

Costurile in aceasta etapa sunt de aproximativ 50-100 milioane EURO.

5. Monitorizarea post-piața a medicamentelor (nelimitată)

După lansare si dupa ce medicamentul este pe piata, medicamentele sunt monitorizate pentru a detecta efectele adverse rare și pentru a evalua eficacitatea pe termen lung.

Daca sunt semnalate pericole, medicamentul poate fi retras de pe piata. Sunt multe exemple dintre care mentionez medicamentul Vioxx (rofecoxib) produs de Merck si utilizat pentru dureri, a fost un medicament retras de pe piata după 5 ani cand s-a constatat că crește riscul de atacuri de cord. Cei afectati au dat Merck in judecata si au fost restituiti in total cu 4.85 miliarde de EURO.

Asadar, oricand utilizati un medicament, exista riscuri chiar daca au fost aprobate si toate etapele procesului clinic au fost de succes. Ca si pacient, oricand utilizati un medicament, daca exista efecte adverse le puteti semnala la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Aceasta monitorizare are loc pe toată durata existenței medicamentului pe piață.

Un lucru este clar, procesul tradițional de descoperire a medicamentelor este prea lung, prea scump și prea riscant, atat pentru companii cat si pentru pacienti. Dezvoltarea unui singur medicament costă între 2,6 și 3 miliarde EURO, inclusiv a eșecurilor. Doar 1 din 5000 de compuși testați ajunge pe piață dupa un proces de 10-15 ani.

Acest proces, deși lung și costisitor, este vital pentru inovația medicală și pentru îmbunătățirea sănătății globale.

Costul de dezvoltare a unor medicamente celebre

Lipitor (atorvastatin) a fost descoperit de Pfizer si este folosit pentru reducerea colesterolului. Lipitor inhiba, HMG-CoA reductaza, o enzimă este esențială pentru producerea colesterolului în ficat. Prin inhibare, Lipitor reduce sinteza colesterolului. Costul de dezvoltarea a fost de aproximativ 1 miliard USD dar a generat venituri de peste 130 miliarde USD în timpul brevetului (1997-2011) si inca genereaza chiar daca brevetul a expirat.

Humira (adalimumab) este folosit pentru tratarea bolilor autoimune. Humira este un anticorp monoclonal care neutralizeaza activitatea factorului de necroză tumorală alfa (TNF-α), o proteină proinflamatoare implicată în procesele inflamatorii asociate bolilor autoimune. Prin inhibarea TNF-α, Humira reduce inflamația și răspunsul imun exagerat asociat cu bolile autoimune precum artrita reumatoidă, psoriazis si boala Crohn. Humira este produs de AbbVie. Dezoltarea Humira a costat peste 2,6 miliarde USD si a generat venituri de peste 200 miliarde USD pe perioada brevetului (2002-2023) si are titlul de cel mai bine vândut medicament din lume.

Keytruda (pembrolizumab) un anticorp monoclonal care blochează PD-1 (proteina de moarte programată 1) folosit in tratamentul unor forme multiple de cancer si este dezvoltat de Merck. Costuri dezvoltare au fost de aproximativ 1-2 miliarde USD si are venituri de peste 25 miliarde USD pana în 2023. Perioada brevetului este din 2005-2028 si se preconizeaza ca pana in 2028 va genera venituri de 35 miliarde de USD.

Acest proces, deși lung și costisitor, este vital pentru inovația medicală și pentru îmbunătățirea sănătății globale. Dar, cand aceste companii au success, au venituri considerabile, ceea ce face ca sa existe interes in acest domeniu. Totusi, pentru anumite boli, precum unele boli rare, unde nu exista un numar mare pacienti-clienti, nu exista foarte mult interes in dezvoltarea unor terapii. Aici, sper ca vor fi companii precum Isomorphic Labs care sa schimbe situatia.