Boli neurodegenerative – Top 10 cele mai intalnite boli

Grupul de boli neurodegenerative este un grup de boli complexe care au in comun pierderea neuronilor și degenerarea unor zone ale sistemului nervos. Printre cele mai cunoscute boli neurodegenerative se numara Parkinson si Alzheimer.

Cele mai prevalente boli neurodegenerative

Unul dintre cei mai mari factori de risc care cresc atat prevalența cat și incidența acestor boli neurodegenerative este vârsta. De aceea se așteaptă ca numărul cazurilor de pacienti cu boli neurodegenerative să crească în viitorul apropiat deoarece durata de viață în multe țări continuă să crească.

Mai jos o scurta descriere a celor mai cunoscute 10 boli neurodegenerative.

Boala Alzheimer

Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demență. Afecteaza milioane de oameni in întreaga lume. Cel mai mare factor de risc este în special vârsta înaintată.

In Alzheimer proteinele anormale (se mai numesc amiloizi) se acumulează în creier, si formeaza plăci. Acest lucru duce la moarte neuronala care in schimb afectează memoria și funcțiile cognitive

Simptome Alzheimer

Cele mai comune simptome sunt:

• pierderea memoriei
• confuzie
• dificultate cu sarcinile zilnice

Cauze Alzheimer

Cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă, dar o combinație de factori genetici, de mediu și de stil de viață poate contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer.

Pentru un articol mai detaliat despre Alzheimer mergeti AICI.

Boala Parkinson

Boala Parkinson este relativ comună, afectând milioane la nivel global și este mai răspândită la persoanele în vârstă.

In Parkinson proteinele numite alfa-sinucleină se acumuleaza in zone specifice din creier (substantia nigra) provocând probleme cu mișcarea și coordonarea.

Simptome boala Parkinson

Cele mai comune simptome sunt:

• tremor
• rigiditate
• dificultate la echilibru și mers.

Cauze boala Parkinson

Printre cauzele bolii Parkinson se numara atât factorii genetici, cât și cei de mediu joacă un rol. Acumularea de proteine anormale alfa-sinucleină în creier este o caracteristică cheie.

Pentru un articol mai detaliat despre Parkinson mergeti AICI.

Boala Huntington

Huntington este o tulburare genetică rară, cu simptome care apar de obicei la vârsta adultă. Aceasta mutația genetică rara duce la producerea unei proteine dăunătoare numita huntingtin – a carei functie normala nu se cunoaste. Acumularea de proteina huntingtin duce la deteriorarea progresivă a neuronilor din ganglioni bazali, neuronii de proiecție striați si a neuronilor corticali.

Simptome boala Huntington

Cele mai comune simptome sunt:

• mișcări involuntare
• modificări emoționale
• declin cognitiv.

Cauze boala Huntington

Baoala Huntington este cauzata de o mutație genetică a genei huntingtin, moștenită de la unul sau ambii părinți. Mutația duce la producerea unei forme toxice a proteinei huntingtin.

Scleroza laterală amiotrofică

Scleroza laterală amiotrofică sau ALS este relativ rară, iar persoanele diagnosticate cu boală pot prezenta o gamă largă de simptome. In aceasta boala neuronii motori degenerează, afectând controlul muscular voluntar.

Simptome scleroza laterala amiotrofica

Cele mai comune simptome pt ALS sunt:

• slăbiciune musculară
• dificultăți de a vorbi și de a înghiți.

Cauze scleroza laterala amiotrofica

Cele mai multe cazuri de scleroza laterala amiotrofica sunt sporadice, fără o cauză clară, dar unele sunt legate de mutații genetice. Declanșatorii exacti pentru degenerarea neuronului motor nu sunt pe deplin înțeleși.

Scleroza multiplă

Scleroza multipla este o afecțiune neurologică comună, care afectează milioane la nivel global, adesea diagnosticată la adulții tineri. In scleroza multipla sistemul imunitar atacă învelișul protector al fibrelor nervoase (numit mielina), întrerupând comunicarea dintre creier și corp.

Simptome scleroza multipla

Cele mai comune simptome sunt:

• oboseală
• dificultăți de mers
• amorțeală sau furnicături
  

Cauze scleroza multipla

Scleroza multipla apare ca un răspuns autoimun în care sistemul imunitar atacă în mod greșit teaca de mielină sau învelișul protector al fibrelor nervoase din sistemul nervos central.

Pentru un articol mai detaliat despre Scleroza Multipla mergeti AICI.

Parkinsonism

Parkinsonismul poate fi cauzat de diverse afecțiuni, iar prevalența sa depinde de cauza specifică subiacentă. Parkinsonismul este un grup de tulburări cu simptome asemănătoare bolii Parkinson, dar cu cauze subiacente diferite. Parkinsonismul nu progreseaza spre deosebire de Parkinson iar una dintre cauze poate fi de exemplu un atac cerebral.

Simptome Parkinsonism

Cele mai comune simptome sunt:

• tremor
• rigiditate
• echilibru afectat
• simptomele nu progreseaza (cum este in cazul bolii Parkinson)
  

Cauze Parkinsonism

Cauzele pentru Parkinsonism sunt variate, inclusiv factori genetici, expunere la anumite toxine și alte afecțiuni subiacente. Se referă la un grup de tulburări cu simptome asemănătoare Parkinsonului, dar cu cauze diferite.

Demența frontotemporală

Demența frontotemporală este mai puțin frecventă decât boala Alzheimer, dar este o cauză semnificativă a demenței, în special la cei sub 65 de ani. In aceasta dementa neuronii din lobii frontali și temporali ai creierului degenerează, afectând comportamentul și personalitatea.

Simptome dementa frontotemporala

Cele mai comune simptome sunt:

• modificări ale personalității
• dificultăți de limbaj

Cauze dementa frontotemporala

Dementa frontotemporala este adesea legata de mutații genetice, în special în familiile cu antecedente de FTD. Proteinele anormale se acumulează în lobii frontali și temporali.

Boala Creutzfeldt-Jakob

Boala Creutzfeldt-Jakob este foarte rară și există diferite forme, inclusiv forme sporadice, genetice și variante. In aceasta boala proteinele prionice pliate greșit se acumulează în creier, provocând un declin neurologic rapid. Mai este numita si encefalopatie spongiforma.

Simptome boala Creutzfeldt-Jakob

Cele mai comune simptome sunt:

• Declin cognitiv
• rigiditate musculară
• mișcări involuntare
  

Cauze boala Creutzfeldt-Jakob

Baoal Creutzfeldt-Jakob este cauzata de proteinele prionice pliate greșit, care pot fi moștenite sau pot apărea spontan. Poate fi dobândită și prin expunerea la țesuturi contaminate de exemplu carne de vita care avea Boala vacii nebune.

Demența vasculară

Demența vasculară este a doua cea mai frecventă cauză de demență după Alzheimer și coexistă adesea cu alte forme de demență. In dementa vasculara fluxul sanguin este redus in zona creierului si aceasta lipsa de sange dăunează neuronii in timp.

Simptome dementa vasculara

Cele mai comune simptome sunt:

• pierderea memoriei
• dificultate de concentrare
• judecată afectată.

Cauze dementa vasculara

Dementa vasculara este rezultatul reducerii fluxului de sânge către creier din cauza unor afecțiuni precum accidentul vascular cerebral sau ateroscleroza, ceea ce duce la deteriorarea neuronilor.

Ataxie spinocerebeloasă

Există mai multe tipuri de Ataxie spinocerebeloasă, fiecare cu cauze genetice diferite, iar prevalența lor variază în funcție de subtipul specific. Mutațiile genetice duc la degenerarea zonei cerebelului iar aceasta fiind afectat duce la pierderea coordonarii in spatiu și la pierderea echilibrului.

Simptome ataxie spinocerebeloasa

Cele mai comune simptome sunt:

• necoordonare
• mers instabil
• dificultăți de vorbire

Cauze ataxie spinocerebeloasa

Cauzele ataxiei spinocerebeloasa este de origine genetice. Acesti pacienti au mutatii genetice care provoacă degenerarea cerebelului.