Aditivi alimentari – De ce să îi eviți

Acesti aditivi alimentari sunt folosiți pentru a îmbunătăți gustul, aspectul sau termenul de valabilitate al produselor. Aditivii alimentari au devenit o parte integrantă a industriei alimentare moderne. Însă există tot mai multe preocupări legate de efectele lor asupra sănătății umane.

Ce sunt aditivii alimentari?

Aditivii alimentari sunt substanțe chimice care sunt adăugate în alimente pentru a le modifica proprietățile într-un anumit mod. Acestea pot îmbunătăți gustul, culoarea, textura sau pot prelungi termenul de valabilitate al produselor alimentare. Aditivii sunt folosiți de mii de ani – de exemplu, sarea și zahărul au fost folosite în conservarea alimentelor încă din antichitate. Totuși, odată cu avansarea tehnologiei alimentare, lista aditivilor s-a extins considerabil, incluzând acum substanțe sintetice care nu există în mod natural în alimente.

Aditivii pot fi clasificați în două categorii principale: naturali și sintetici.

Aditivii naturali sunt extrași din surse naturale, cum ar fi plantele, în timp ce aditivii sintetici sunt creați artificial în laborator. Deși mulți aditivi sunt considerați siguri, există o dezbatere tot mai intensă cu privire la efectele lor pe termen lung asupra sănătății.

Deși mulți dintre acești aditivi au omologi sintetici, formele naturale sunt derivate din plante, animale sau minerale fără modificări chimice extinse. In funcție de sursa specifică a unui aditiv, acesta poate fi considerat natural sau sintetic dar pe eticheta unui produs, aproape intotdeauna sursa nu este mentionata.

Lista aditivi alimentari

Aditivii alimentari pot fi împărțiți în mai multe categorii, fiecare având un rol specific în industria alimentară. Iată lista de aditivi alimentari:

Coloranți (E100-E199)

Coloranții alimentari sunt adăugați pentru a îmbunătăți aspectul alimentelor, făcându-le mai atractive pentru consumatori. Coloranții pot fi de origine naturală, cum ar fi extractul de sfeclă roșie, sau sintetici, cum ar fi tartrazina (un colorant galben). Mulți coloranți sintetici au fost asociați cu reacții alergice și alte probleme de sănătate.

Conservanți (E200-E299)

Conservanții sunt utilizați pentru a prelungi termenul de valabilitate al alimentelor prin prevenirea alterării cauzate de microorganisme, cum ar fi bacteriile și ciupercile. Aceștia ajută la păstrarea prospețimii produselor alimentare și la reducerea riscului de intoxicații alimentare. Exemple de conservanți comuni includ nitriții și nitrații (utilizați în mezeluri) și sulfiții (găsiți în fructele uscate).

Antioxidanți și regulatori de aciditate (E300-E399)

Antioxidanții sunt aditivi alimentari care ajută la prevenirea oxidării grăsimilor și altor componente din alimente, prelungind astfel durata de valabilitate și menținând calitatea produsului. În clasificarea aditivilor alimentari, antioxidanții sunt incluși în categoria E300-E399.

Regulatorii de aciditate ajută la stabilirea sau modificarea acidității. Exemple: Acid ascorbic (E300), BHT (E321).

Emulgatori, stabilizatori, agenți de îngroșare si regulatori de umiditate (E400-E499)

Emulgatorii și stabilizatorii sunt utilizați pentru a menține textura și consistența alimentelor. Aceștia ajută la prevenirea separării ingredientelor în produse precum maioneza sau înghețata. Exemple includ lecitina și caragenanul. Utilizarea pe termen lung a unor stabilizatori a fost corelată cu probleme digestive și inflamații în organism. Aici puteti gasti mai multe informatii despre emulgatori.

Agenți de afânare (E500-E599)

Aditivii din seria E500, precum carbonatul de sodiu și bicarbonatul de sodiu, fac parte din categoria regulatorilor de aciditate și agenților de afânare, dar nu i-am inclus explicit în lista inițială pentru că aceștia nu se încadrează în categoriile majore de aditivi menționate, precum coloranți, conservanți sau îndulcitori. Cu toate acestea, ei sunt aditivi importanți și sunt folosiți în principal pentru a regla aciditatea și a modifica textura alimentelor (de exemplu, în produse de panificație).

Potentiatori de aromă (E600-E699)

Acești aditivi intensifică gustul natural al alimentelor, fără a adăuga un gust propriu. Unul dintre cei mai cunoscuți potentiatori de aromă este glutamatul monosodic (MSG). Deși este considerat sigur pentru consum în cantități moderate, unii oameni raportează simptome precum dureri de cap și senzație de amorțeală după consumul de alimente care conțin MSG.

Îndulcitori artificiali (E900-E999)

Acești aditivi sunt folosiți pentru a înlocui zahărul în produse alimentare și băuturi, oferind un gust dulce fără calorii sau cu foarte puține calorii. Exemple includ aspartamul, sucraloza și zaharina. Deși aceștia sunt adesea promovați ca alternative mai sănătoase la zahăr, există dovezi contradictorii cu privire la siguranța lor pe termen lung. Aici puteti gasi mai multe informatii despre indulcitorii artificiali.

Agenți de glazurare și antiaglomeranți (E1000-E1999)

Agenții de glazurare conferă un aspect lucios alimentelor, iar antiaglomeranții previn formarea de aglomerări în produse precum sarea sau făina. Exemple: Cera carnauba (E903), Carbonatul de calciu (E170).

Istoria aditivilor alimentari

Utilizarea aditivilor alimentari NATURALI datează din cele mai vechi timpuri, când oamenii au descoperit că anumite substanțe naturale pot prelungi durata de viață a alimentelor sau le pot îmbunătăți gustul. De exemplu, sarea, mierea și oțetul erau utilizate pentru conservarea alimentelor în civilizațiile antice.

Totuși, odată cu revoluția industrială și creșterea producției de alimente la scară largă, utilizarea aditivilor SINTETICI a început să devină din ce în ce mai răspândită. În secolul al XX-lea, industria alimentară a cunoscut o explozie a utilizării aditivilor pentru a răspunde cererii tot mai mari de alimente ieftine, atractive și cu termen de valabilitate lung.

În anii 1950 și 1960, autoritățile de sănătate publică au început să reglementeze utilizarea aditivilor alimentari, iar numeroase substanțe au fost interzise din cauza efectelor adverse asupra sănătății. Cu toate acestea, multe alimente procesate continuă să conțină aditivi care sunt considerați siguri de către autorități, dar care ridică totuși semne de întrebare în rândul experților și al consumatorilor.

De ce să eviți aditivii alimentari?

Deși mulți aditivi alimentari sunt considerați siguri în doze mici, există o serie de motive pentru care ar trebui să fim precauți în ceea ce privește consumul lor. Studiile recente sugerează că expunerea pe termen lung la anumiți aditivi poate avea efecte negative asupra sănătății.

Iată câteva motive pentru care ar trebui să reconsideri consumul de alimente procesate cu aditivi:

Riscuri pentru sănătatea metabolică

Mulți aditivi alimentari, în special îndulcitorii artificiali și conservanții, pot afecta metabolismul uman. Studiile au arătat că îndulcitorii artificiali pot modifica flora intestinală, ceea ce poate duce la creșterea riscului de obezitate și diabet de tip 2. De asemenea, nitriții și nitrații, utilizați în mezeluri, au fost asociați cu un risc crescut de cancer colorectal.

Reacții alergice și intoleranțe

Unele persoane pot dezvolta alergii sau intoleranțe la anumite tipuri de aditivi alimentari. Coloranții sintetici, sulfiții și glutamatul monosodic sunt cunoscuți pentru a provoca reacții adverse, inclusiv urticarie, dureri de cap și probleme respiratorii. În cazul celor cu sensibilitate la aceste substanțe, consumul lor poate avea consecințe severe asupra sănătății.

Efecte neurologice

Unele cercetări sugerează că anumiți aditivi alimentari pot avea efecte asupra funcției cognitive și comportamentale. De exemplu, unele studii au asociat consumul de coloranți artificiali și conservanți cu creșterea hiperactivității la copii. Deși rezultatele sunt încă discutabile, există dovezi care indică faptul că eliminarea aditivilor din dieta copiilor poate avea efecte benefice asupra comportamentului și concentrării acestora.

Influența asupra microbiomului intestinal

Aditivii alimentari, în special emulgatorii și conservanții, pot afecta echilibrul microbiomului intestinal, un factor esențial pentru sănătatea generală. Un dezechilibru al florei intestinale a fost legat de afecțiuni precum sindromul de colon iritabil, boala Crohn și alte boli inflamatorii intestinale.

Creșterea riscului de cancer

Deși nu toți aditivii alimentari sunt asociați cu un risc crescut de cancer, există unele dovezi că anumiți aditivi alimentari pot fi cancerigeni. De exemplu, nitriții și nitrații din mezeluri pot forma compuși N-nitrozo (cancerigeni) în corp. Aceste substanțe au fost legate de cancerul colorectal și alte tipuri de cancer digestive.

Contribuția la obezitate și boli cronice

Consumul frecvent de alimente procesate bogate în aditivi alimentari poate contribui la creșterea în greutate și la dezvoltarea unor boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare și hipertensiunea arterială. Aditivii care stimulează pofta de mâncare sau creează o dependență de alimentele ultraprocesate pot duce la o alimentație dezechilibrată și la un consum caloric excesiv.

Cum să eviți aditivii alimentari

Din fericire, există câteva modalități simple prin care putem reduce consumul de aditivi alimentari și putem adopta o dietă mai sănătoasă:

Citește etichetele alimentelor

Primul pas pentru a evita aditivii alimentari este să fii atent la etichetele produselor pe care le cumperi. Acordă atenție ingredientelor și caută termenii care indică prezența aditivilor, cum ar fi E-urile (de exemplu, E100 pentru curcumină, E621 pentru glutamat monosodic). Dacă vezi prea mulți termeni pe care nu îi înțelegi sau nu recunoști, ar putea fi un semnal de alarmă.

Optează pentru alimente integrale

Alimentele neprocesate, cum ar fi fructele, legumele, carnea și cerealele integrale, nu conțin aditivi alimentari. Acestea pot fi si foarte bogate in fibre care au un efect pozitiv asupra digestiei. Înlocuind alimentele procesate cu alternative proaspete și naturale, poți reduce semnificativ expunerea la aditivi.

Gătește acasă

Prepararea meselor acasă îți oferă control total asupra ingredientelor pe care le folosești. În loc să cumperi alimente procesate care conțin aditivi alimentari, poți folosi ingrediente naturale pentru a găti mese sănătoase și delicioase. În plus, gătitul acasă poate fi o activitate plăcută și satisfăcătoare.

Alege alimente organice

Alimentele organice sunt, în general, mai puțin procesate și conțin mai puțini aditivi decât alimentele convenționale. Caută produse cu certificare organică și evită alimentele care conțin conservanți, coloranți și îndulcitori artificiali.

Consumă cu moderație alimentele procesate

Dacă nu poți evita complet alimentele procesate, încearcă să le consumi cu moderație. Optează pentru variantele care conțin mai puțini aditivi alimentari și evită produsele ultraprocesate care sunt bogate în conservanți, îndulcitori și coloranți.

Lisa aditivi alimentari – exemple

Iată câteva exemple de aditivi alimentari comuni:

Conservanți – Previn alterarea alimentelor prin inhibarea dezvoltării microorganismelor.

  • Nitrat de sodiu (E251)
  • Benzoat de sodiu (E211)

Coloranți – Îmbunătățesc sau mențin culoarea alimentelor.

  • Tartrazină (E102)
  • Carmin (E120)

Îndulcitori – Îndulcesc alimentele fără a folosi zahăr.

  • Aspartam (E951)
  • Stevia (E960)

Emulgatori – Ajută la amestecarea ingredientelor care nu se combină în mod normal (de exemplu, apă și ulei).

  • Lecitină de soia (E322)
  • Mono- și digliceride ale acizilor grași (E471)

Arome – Adaugă sau intensifică gustul și aroma alimentelor.

  • Vanilină (aroma artificială de vanilie)
  • Glutamat de monosodiu (E621)

Agenți de îngroșare – Îmbunătățesc textura și consistența alimentelor.

  • Guma xantan (E415)
  • Pectină (E440)

Antioxidanți – Previn oxidarea, care poate duce la râncezirea grăsimilor și schimbarea culorii.

  • Acid ascorbic (vitamina C, E300)
  • Tocoferol (vitamina E, E306)

Acestea sunt doar câteva dintre numeroșii aditivi alimentari folosiți în industria alimentară.

Aditivii alimentari sunt omniprezenți în dieta noastră modernă, dar acest lucru nu înseamnă că sunt întotdeauna siguri pentru sănătate. Deși mulți dintre ei au fost aprobați de autoritățile de reglementare, studiile sugerează că expunerea pe termen lung la anumite substanțe chimice poate avea efecte negative asupra sănătății. Evitarea aditivilor alimentari sau reducerea consumului lor poate contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate și la prevenirea unor boli cronice. Alegerea alimentelor integrale, organice și naturale este o modalitate excelentă de a limita expunerea la aditivi și de a promova o alimentație sănătoasă.

Aditivii alimentari sunt reglementati la nivelul uniunii europene. Aici puteti gasi o lista complexa si completa de aditivi alimentari direct de la UE.